Dreptul inalienabil al parintilor

Care sint drepturile parintilor cu privire la educatia copiilor, in conformitate cu legile naturii si ale lui Dumnezeu? Sint aceste drepturi inalienabile?

Insasi natura ne invata ca copiii sint nascuti de parintii lor si nu de biserica, de stat sau de vreun minister al educatiei. De fapt, nu exista nici o relatie comparabila intre un copil si orice alta persoana, entitate guvernamentala sau organizatie. Natura – actul fizic de conceptie si nastere – nu numai ca stabileste relatia dintre parinte si copil, dar creeaza si responsabilitatea de baza a parintilor cu privire la copilul lor. Natura imprima parintilor responsabilitatea de a ingriji, hrani, imbraca si in general de a educa proprii copii. Aceasta obligatie universala a parintilor este inascuta in relatia parinte-copil, o relatie care este creata in conformitate cu legile naturii si ale lui Dumnezeu.

Pentru ca datoria parintilor cu privire la copiii lor vine prin conceptie si nastere, este axiomatic ca parintii nu au aceasta autoritate asupra copiilor lor in functie de convingerile care le au, religioase sau nu. Parintii care nu cred in Dumnezeu se bucura in egala masura de aceeasi autoritate parentala cu cei care cred in Dumnezeu. Autoritatea parentala, inclusiv aceea de a educa copiii, nu este conditionata de educatia parintilor, posesia unui grad academic, sau orice alta calificare.

Cind parintii concep si dau nastere la copii, acestia actioneaza in conformitate cu vointa Creatorului si cu legile sale de reproducere. Aceste drepturi sint date, sau inzestrate de catre Creator, de aceea sint considerate inalienabile, netransferabile. Deci autoritatea de a ingriji si instrui propriul copil este inseparabil legata de autoritatea parintilor de a concepe acel copil. Grija, cresterea si educatia nu pot fi separate de conceptie. Dreptul inalienabil al parintilor de a ingriji si a educa propriul copil continua pina cind el devine adult. De aceea, nici natura si nici creatia nu stabileste vreun drept pentru biserica sau guvern de a avea autoritate de a concepe, ingriji si educa orice copil al caror parinti sint in viata si nu este oprit de o inabilitate juridica.

Ce spune Biblia despre dreptul parintilor de a-si educa copiii? Biblia recunoaste ca Dumnezeu este sursa adevarului. Pentru ca copiii sa invete adevarul, Dumnezeu ii incredinteaza parintilor lor. Parintii sint responsabili sa-si invete copiii adevarul despre toate lucrurile. Mai mult, pentru a facilita aceasta responsabilitate, porunca a 6-a indeamna copiii sa-si cinsteasca parintii. Instruirea nu este limitata la cunostintele religioase. Dumnezeu este Creatorul tuturor lucrurilor. El a dat oamenilor legea. In consecinta, parintii au libertatea sa-si instruiasca copiii in orice si toate subiectele. Dumnezeu da tuturor parintilor, religiosi sau nu, aceasta libertate, un drept inalienabil de a nu fi perturbati de oricine care urmareste sa reglementeze si sa preia controlul asupra acestui drept.

Oare asta nu inseamna ca parintele si copilul sint intr-o legatura strinsa, atit din punct de vedere al naturii cit si al legilor biblice? Amindoua stabilesc si sustin ideea ca parintii sint responsabili de ingrijirea, educatia si cresterea propriilor copii. Parintele, nu statul, are autoritatea, puterea si dreptul de a-si educa copiii.

Acolo unde statul se amesteca in dreptul inalienabil al parintilor de a-si educa copilul, o face numai prin uzurpare. Parintii au dreptul inalienabil de a-si educa copiii, fara ca statul sa intervina cu diferite reglementari. Drepturile parintilor trebuie sa fie garantate.